Pe 28 octombrie, Facebook și-a schimbat numele companiei în Meta. Aplicația Facebook rămâne Facebook, dar firma-mamă vrea de acum să fie cunoscută drept constructorul „metaversului”. De două săptămâni, cuvântul ăsta e peste tot: în prezentări de agenții, în comunicate de presă, în titluri de ziare și în mesajele pe care le primesc de la antreprenori care mă întreabă dacă „ar trebui să intre și ei în metavers”.
Am trăit destule valuri în online ca să recunosc mirosul de entuziasm colectiv. Uneori miroase a revoluție, alteori a campanie de marketing. De cele mai multe ori, e un amestec din amândouă. Așa că am încercat să separ ce e real de ce e ambalaj, cu ce știm azi, nu cu ce ne promit prezentările.
De unde vine cuvântul
„Metavers” nu e o invenție a lui Mark Zuckerberg. Termenul vine din romanul „Snow Crash” al lui Neal Stephenson, apărut în 1992: o lume virtuală în care oamenii intră cu avatare, socializează, fac afaceri și fug de o realitate destul de sumbră. E un detaliu care merită ținut minte. Metaversul s-a născut ca ficțiune distopică, nu ca plan de business.
Nici ideea de lume virtuală nu e nouă. Second Life a fost lansat în 2003 și avea deja tot ce auzim azi în prezentări: avatare, terenuri virtuale, o monedă proprie, branduri care își deschideau „sedii” acolo. Mulți dintre cei care au deschis atunci magazine virtuale au descoperit că acolo nu prea trecea nimeni. Lecția aceea a fost uitată repede.
Ce s-a anunțat, de fapt
Meta a spus că va investi masiv în direcția asta. La rezultatele trimestriale din octombrie, compania a comunicat că divizia Reality Labs, care se ocupă de realitate virtuală și augmentată, va reduce profitul operațional pe acest an cu în jur de 10 miliarde de dolari. Sunt bani reali, nu un slide. Au și produse concrete: căștile Oculus Quest 2, platforma socială Horizon Worlds, aflată încă în teste, și Horizon Workrooms, pentru ședințe în realitate virtuală.
Nu sunt singurii. La începutul lui noiembrie, Microsoft a anunțat Mesh pentru Teams, cu avatare și spații virtuale pentru întâlniri de lucru, programat pentru anul viitor. Când doi dintre cei mai mari jucători din tehnologie pariază în aceeași direcție, merită să fii atent. Nu înseamnă că au dreptate, dar înseamnă că vor cheltui destul cât să schimbe ceva.
Ce e real
Dacă scoți cuvântul la modă din ecuație, rămân câteva tendințe foarte solide, pe care le vedem de ani buni:
- Gaming-ul ca spațiu social. Pentru mulți adolescenți, Roblox, Fortnite sau Minecraft nu sunt doar jocuri, ci locul în care își petrec timpul cu prietenii. Roblox s-a listat la bursă în martie anul acesta, iar concertul lui Travis Scott din Fortnite, din aprilie 2020, a fost urmărit de milioane de oameni în direct, într-un joc.
- Economia bunurilor virtuale. Oamenii plătesc de mult pentru skin-uri, haine digitale și obiecte din jocuri. NFT-urile au adăugat anul acesta ideea de proprietate verificabilă pe blockchain, iar Decentraland și The Sandbox vând parcele de teren virtual pe criptomonede.
- Prezența la distanță. Pandemia ne-a mutat viața profesională pe ecran. Oricine a stat zece ore pe zi în apeluri video știe că lipsește ceva: senzația că ești într-o cameră cu alți oameni. Aici chiar există loc de inovație.
Despre partea de NFT-uri și cripto am scris mai pe larg în primăvară, când am întrebat dacă NFT-urile sunt artă sau speculație și am urmărit cum cripto trece de la curiozitate la clasă de active. Metaversul, în versiunea „descentralizată”, se sprijină exact pe acești doi piloni.
Ce e marketing
Momentul rebrandingului nu e întâmplător, cel puțin așa cred eu. În octombrie au apărut „Facebook Papers”, documente interne scoase din companie de o fostă angajată și publicate de un grup mare de redacții, despre cum gestionează platforma efectele asupra adolescenților, dezinformarea și discursul instigator. Meta spune că schimbarea numelui era pregătită de mult. Poate fi adevărat. Dar e greu să nu observi că o poveste despre viitor ajută când prezentul arată prost în presă.
Al doilea strat de marketing e la noi, în piață. Apar deja agenții care vând „strategii de metavers” fără să poată explica ce anume ar face clientul acolo, luni dimineață. Se vând terenuri virtuale la prețuri care țin mai mult de frica de a rata ceva decât de vreo utilitate. Când un cuvânt devine argument de vânzare înainte să devină produs, e bine să-ți ții portofelul aproape.
Ce lipsește
Ca metaversul promis în prezentări să devină parte din viața oamenilor obișnuiți, lipsesc încă destule piese:
- Hardware confortabil. Căștile de azi sunt mult mai bune decât acum cinci ani, dar tot sunt grele, încălzesc și nu le porți o zi întreagă. Nimeni nu stă opt ore cu o cutie pe față.
- Interoperabilitate. Avatarul și hainele tale din Fortnite nu merg în Roblox, iar terenul din Decentraland nu există în Horizon. Un „metavers” format din grădini închise e, de fapt, o colecție de jocuri și aplicații.
- Motive de folosire pentru omul obișnuit. Gamerii au deja motive. Dar de ce ar intra un pensionar în metavers? Să-și cumpere pâine? Să vorbească cu nepoții? Deocamdată, un apel video face asta mai simplu.
Nu zic că piesele astea nu vor apărea. Zic doar că, dacă ar fi fost aici, nu am fi avut nevoie de atâtea prezentări ca să ne convingă.
Ce le-aș spune brandurilor acum
Am fost antreprenor în online de prin 2005 și am învățat că a ajunge prea devreme costă aproape la fel de mult ca a ajunge prea târziu. Așa că, dacă aveți un brand și vă întrebați ce să faceți, iată cum aș gândi eu:
- Experimentați mic. Un filtru de realitate augmentată, o colaborare cu un creator de pe Roblox sau o colecție mică de produse digitale vă învață mai mult decât un studiu de 50 de pagini. Bugetul trebuie să fie unul pe care îl puteți pierde fără regrete.
- Nu cumpărați teren virtual scump pe hype. Un teren valorează ceva doar dacă trec oameni pe acolo. Întrebați-vă câți vizitatori reali are platforma, nu cât s-a vândut ultima parcelă.
- Construiți comunitate, nu decoruri. Lumile virtuale care funcționează azi au un lucru în comun: oameni care se întorc pentru alți oameni. Asta e valabil și pe Instagram, și pe Discord, și în orice va veni. Despre asta vorbeam și când scriam despre economia creatorilor.
- Urmăriți colaborarea la distanță. Dacă aveți echipe împrăștiate, instrumentele de tipul Workrooms sau Mesh merită testate. S-ar putea ca aici să apară primele beneficii practice, înaintea divertismentului.
Deci: viitor sau campanie?
Răspunsul meu sincer e: ambele. Direcția e reală. Petrecem tot mai mult timp în spații digitale, plătim tot mai mult pentru lucruri care nu există fizic, iar munca de la distanță a rămas cu noi și după primele luni de pandemie. Dar „metaversul” ca loc unic, unde ne mutăm viețile, e deocamdată mai mult o promisiune și un nume de companie decât un produs.
Probabil că internetul de peste zece ani va fi mai imersiv decât cel de azi. Nu știu dacă se va numi metavers. Ce știu e că între o idee bună și o afacere bună e o distanță pe care o parcurg doar cei care rezolvă probleme reale, nu cei care cumpără primii cuvântul.
Voi ce credeți? Ați intrat deja într-o lume virtuală pentru altceva decât joacă sau vi se pare totul o campanie bine ambalată? Și, dacă aveți un brand, ați fost deja abordați cu o „strategie de metavers”?
