În septembrie 2017 scriam aici despre bitcoin trecut de 4.000 de dolari și mă întrebam dacă e o bulă sau începutul unei noi economii. Atunci, la o cină, dacă pomeneai de bitcoin, jumătate din masă zâmbea politicos, iar cealaltă jumătate schimba subiectul. Patru ani mai târziu, bitcoin a trecut în aprilie de 60.000 de dolari, a făcut un nou maxim istoric, apoi a coborât din nou. Iar subiectul nu mai e la periferie: e pe prima pagină a presei financiare.
Nu scriu acest articol ca să vă spun ce să cumpărați. Scriu pentru că s-a schimbat ceva de fond în felul în care lumea privește cripto, iar schimbarea asta merită înțeleasă. Și pentru că, la IconicMan, crypto e una dintre temele pe care le acoperim constant. Spun de la început, ca să fie clar: nu sunt consultant financiar, iar ce urmează nu e un sfat de investiții.
De la pasionați la instituții
Până de curând, cripto era jucăria unei comunități mici: programatori, libertarieni, curioși și, să fim sinceri, câțiva speculanți. Instituțiile mari priveau de pe margine, cu scepticism sau chiar cu dispreț. În ultimul an, tabloul s-a întors aproape complet.
- MicroStrategy, o companie americană de software listată la bursă, a început din 2020 să-și pună o parte importantă din trezorerie în bitcoin și a continuat să cumpere.
- PayPal a permis, de la finalul lui 2020, utilizatorilor din SUA să cumpere și să vândă criptomonede direct din aplicație. Asta înseamnă acces pentru milioane de oameni care nu ar fi deschis niciodată un cont pe un exchange.
- Tesla a anunțat în februarie 2021 că a cumpărat bitcoin de aproximativ 1,5 miliarde de dolari.
- Coinbase, una dintre cele mai mari platforme de tranzacționare cripto din SUA, s-a listat la bursă pe 14 aprilie 2021, prin listare directă, fără o ofertă publică clasică.
Fiecare dintre aceste momente, luat separat, poate fi discutat. Împreună, spun un lucru simplu: cripto a ieșit din garaj și a intrat în bilanțurile companiilor, în aplicațiile de plată și pe bursă. Nu mai vorbim doar de o curiozitate tehnologică, ci de ceva ce o parte a piețelor începe să trateze ca pe o clasă de active.
De ce unii îi spun „aur digital”
Argumentul celor care văd bitcoin ca pe un „aur digital” e destul de ușor de urmărit. Numărul maxim de bitcoini e fixat din cod, nu poate fi tipărit după voia cuiva. Nu depinde de o bancă centrală sau de un guvern. Poate fi mutat oriunde în lume, fără intermediari, în câteva minute.
Contextul ajută mult această poveste. După un an de pandemie și carantine, băncile centrale și guvernele au pompat sume uriașe în economie ca să o țină în viață. Mulți oameni s-au întrebat, pe bună dreptate, ce se întâmplă cu valoarea banilor lor când masa monetară crește atât de repede. Pentru unii, bitcoin a devenit răspunsul: o rezervă de valoare care nu poate fi diluată.
Eu cred că argumentul are o logică reală, dar și o problemă evidentă: aurul are în spate mii de ani de istorie, bitcoin are puțin peste un deceniu. Un activ care poate să crească sau să scadă cu zeci de procente într-o lună încă nu se poartă ca o rezervă de valoare liniștită. Poate va ajunge acolo. Deocamdată, e mai degrabă o promisiune.
Dogecoin și partea cealaltă a monedei
Dacă instituțiile sunt fața serioasă a fenomenului, aprilie 2021 ne-a arătat și fața cealaltă. Dogecoin, o monedă pornită în 2013 literalmente ca o glumă, cu un câine pe logo, a explodat pe rețelele sociale. Oameni care nu știau ce e un blockchain au cumpărat pentru că „toată lumea vorbește despre asta”.
Nu am nimic cu glumele, dar asta e exact rețeta clasică a unei manii: preț care urcă pentru că urcă, entuziasm alimentat de algoritmii rețelelor sociale și frica de a rata ocazia. Când taximetristul și colegul de birou îți dau sfaturi despre aceeași monedă, e momentul să fii mai atent, nu mai entuziast.
Și băncile centrale se uită atent
Un semn că subiectul e luat în serios vine chiar din partea celor pe care cripto i-a contestat de la început. Multe bănci centrale discută și studiază deschis ideea unor monede digitale proprii. China testează deja un yuan digital, iar în Europa și în alte părți se vorbește tot mai des despre un posibil euro digital.
Asta nu înseamnă că băncile centrale „adoptă” bitcoin. Înseamnă că au înțeles că banii vor fi tot mai digitali și nu vor să lase terenul doar altora. Pentru noi, ca utilizatori, e o schimbare care va conta probabil mai mult decât prețul oricărei monede de pe o zi pe alta.
Ce rămâne riscant
Faptul că au intrat instituțiile nu face cripto sigur. Iată ce mi se pare important de știut înainte de orice:
- Volatilitatea. Prețul poate scădea brusc, mult, fără un motiv clar. A făcut-o de mai multe ori până acum și nimic nu garantează că nu o va mai face.
- Țepele. Unde sunt bani mulți și oameni grăbiți, apar și escrocii: monede inventate peste noapte, „scheme” care promit randamente garantate, conturi false care se dau drept persoane celebre și îți cer să le trimiți cripto ca să primești dublu înapoi. Nimeni nu îți dublează banii din bunătate.
- Reglementarea. Regulile nu sunt încă clare și diferă de la țară la țară. O decizie a unui guvern poate schimba peste noapte felul în care poți cumpăra, folosi sau declara cripto.
- Custodia și cheile. Dacă îți pierzi cheile private sau fraza de recuperare, ai pierdut banii. Nu există buton de „am uitat parola”. Iar dacă îți ții monedele pe o platformă, depinzi de securitatea și seriozitatea ei.
- Taxele. În multe țări, câștigurile din cripto sunt impozabile. Mulți descoperă asta prea târziu. Întreabă un contabil înainte, nu după.
Atitudinea mea: curios, dar cu centura pusă
Lucrez de ani buni pentru equity, nu pentru onorarii, așa că știu cum e să-ți legi banii de ceva ce poate să meargă foarte bine sau deloc. Diferența e că într-un startup poți vedea oamenii, produsul și cifrele. În cripto, mulți cumpără doar o poveste. De aceea, regulile pe care mi le aplic mie și pe care le recomand oricui întreabă sunt simple:
- Înțelege înainte să cumperi. Dacă nu poți explica în două fraze ce cumperi și de ce, nu cumpăra încă.
- Doar bani pe care îți permiți să-i pierzi. Nu banii de chirie, nu economiile pentru copii, nu un credit.
- Fără efect de levier. Tranzacționarea cu bani împrumutați pe un activ atât de volatil e cea mai rapidă cale să pierzi tot.
- Securitatea de bază. Autentificare în doi pași, parole unice, fraza de recuperare scrisă pe hârtie și ținută în loc sigur, niciodată trimisă cuiva, niciodată pozată.
- Nu urmări hype-ul. Dacă afli de o monedă de pe rețelele sociale în ziua în care a crescut de câteva ori, probabil ai aflat prea târziu.
Ce s-a schimbat cu adevărat
În 2017 mă întrebam dacă bitcoin e o bulă. Răspunsul cinstit, în 2021, e că poate fi și bulă, și ceva durabil în același timp: prețul poate fi exagerat, iar tehnologia și interesul instituțional pot rămâne. Internetul a avut și el o bulă la începutul anilor 2000, iar asta nu l-a împiedicat să schimbe totul.
Cripto nu mai e o curiozitate. E o clasă de active tânără, riscantă și încă în căutarea locului ei. Merită înțeleasă, chiar dacă decizi să nu cumperi nimic. Voi ce credeți: e bitcoin aurul digital al generației noastre sau doar cea mai mare manie de după bula dot-com?