În martie 2018 am urcat în avion spre Larnaca cu câteva valize, o listă lungă de motive și o curiozitate sinceră: oare chiar merge? Atunci am scris de ce m-am mutat în Cipru, cu entuziasmul omului care abia a ajuns. Au trecut șase ani. Suficient cât să nu mai fiu turist, dar nici localnic. Undeva la mijloc, unde se văd cel mai bine și lucrurile bune, și cele enervante.
Nu e un ghid și nici o broșură de relocare. E un bilanț personal: ce am ghicit, ce am greșit, ce s-a schimbat în Limassol și ce le-aș spune celor care se gândesc să facă același pas.
Ce am ghicit
Motivele pentru care am venit au rezistat aproape toate. Vremea e exact cum o știam: soare cea mai mare parte a anului și o iarnă care seamănă mai degrabă cu o primăvară lungă. Marea e la câteva minute de aproape orice punct al orașului. Aerul e curat. Societatea e deschisă, iar oamenii nu te privesc ciudat pentru că ai accent.
Am ghicit și partea de business. Statul e corect și transparent cu antreprenorii: regulile sunt scrise, se aplică la fel pentru toți și nu se schimbă de pe o zi pe alta. Taxele pe muncă sunt mai decente, deci poți angaja oameni care trăiesc bine din salariu, fără acrobații contabile. Iar engleza e folosită peste tot. Oficial, limbile țării sunt greaca și turca, dar am impresia că engleza e, practic, a doua limbă oficială: în administrație, la bancă, la contabil, în orice întâlnire de afaceri.
Ce am greșit
Am subestimat ritmul. Credeam că o insulă mică înseamnă viață lentă, dar Limassolul s-a dovedit mai alert decât mă așteptam. Liniștit la suprafață, foarte activ dedesubt.
Am supraestimat, în schimb, cât de repede se rezolvă lucrurile administrative. Birocrația există și aici. E mai prietenoasă și mai previzibilă decât cea pe care o știam, dar nu e digitalizată peste tot și cere răbdare. Am scris despre asta încă din primul an, când comparam afacerile în Cipru și în România, și concluzia de atunci rămâne valabilă: aici hârtiile durează, dar de obicei se termină cu un rezultat clar.
Și am crezut că o să-mi fie greu cu dorul de casă. N-a fost chiar așa, dar despre asta puțin mai jos.
Cum s-a schimbat Limassolul
Orașul din primele mele impresii despre Limassol nu mai e același. În acești șase ani au venit tot mai multe companii internaționale și tot mai mulți oameni care și-au mutat aici viața și munca, iar după 2022 valul a devenit vizibil cu ochiul liber. Auzi pe stradă mai multe limbi decât înainte, apar școli, cafenele și birouri noi, iar comunitatea de antreprenori e mult mai mare.
Asta are și un preț, la propriu. S-a construit enorm: turnuri noi pe malul mării, cartiere întregi în lucru, macarale peste tot. Chiriile și prețurile au crescut simțitor, iar traficul la orele de vârf îți amintește uneori de București. Pentru cine vine acum, Limassolul nu mai e orașul ieftin și liniștit din descrierile vechi.
Partea bună e că orașul a devenit mult mai cosmopolit. Ai acces la oameni, idei și oportunități care acum șase ani erau la o oră de zbor distanță. Pentru un antreprenor, asta contează enorm.
Calitatea vieții, pe scurt
Dacă m-ar întreba cineva ce s-a schimbat cel mai mult în viața mea de zi cu zi, aș spune: timpul petrecut afară. Aici, outdoor-ul nu e un eveniment de weekend, e normalitate.
- Marea și soarele. O plimbare pe faleză sau o baie după o zi de lucru nu sunt un lux, sunt un obicei.
- Diving-ul. Apele din jurul insulei sunt clare și calde o mare parte a anului. Pentru mine, a fost unul dintre cele mai frumoase cadouri ale mutării.
- Familia. Soția, fiica și fiul meu au crescut aici într-un ritm mai sănătos, cu mai mult timp afară și mai puțin timp în trafic sau în fața ecranelor.
- Siguranța. Te simți în siguranță pe stradă, seara, cu copiii. Pare un detaliu, până îl ai.
Partea de business, șase ani mai târziu
Cipru rămâne o bază bună pentru cine lucrează internațional. Este stat membru al Uniunii Europene, folosește euro, iar engleza face ca aproape orice discuție, de la contract la bancă, să fie simplă. Pentru mine, ca advisor care lucrează pentru equity și consiliază startup-uri din mai multe țări, contează să am o bază stabilă, previzibilă și ușor de explicat partenerilor străini.
Un detaliu care se uită des: Cipru nu face parte din spațiul Schengen. Pentru zborurile din interiorul UE ai în continuare control la aeroport. Nu e o tragedie, dar e bine să știi. Și, ca o ironie, de la sfârșitul lui martie România a intrat în Schengen pentru zborurile aeriene și maritime, deci acum insula mea de adopție e cea care stă la coadă.
Despre miturile legate de Cipru am scris pe larg în Cipru, insula afacerilor: mituri și realitate. Rezumatul rămâne același: nu e un paradis în care problemele dispar, e un loc în care regulile sunt clare și poți construi pe ele.
Ce nu-ți spune nimeni în broșuri
Ca să fie un bilanț cinstit, iată partea mai puțin fotogenică:
- Căldura de vară. Iulie și august sunt grele. Ziua îți reorganizezi programul în jurul aerului condiționat și al orelor de dimineață.
- Dependența de mașină. Transportul public există, dar fără mașină viața devine complicată. Iar cu cât crește orașul, cu atât crește și traficul.
- Distanța. Ești pe o insulă la capătul Europei. Fiecare drum înseamnă un zbor, iar zborurile directe nu sunt întotdeauna la ora sau la prețul care ți-ar conveni.
- Birocrația. Mai previzibilă, dar nu mai rapidă. Planifică din timp orice act important.
Ce-mi lipsește din România
Răspunsul meu de acum seamănă cu cel din viața de expat, scrisă în primul an: îmi lipsesc prietenii. Atât. Restul se poate aduce, comanda sau recrea. Prietenii, nu.
Doar că nu am plecat cu adevărat. Vin des în București, pe la prieteni și pentru proiecte. Cel mai recent, la începutul acestui an am fondat AI Expo Europe, la București, un eveniment de business dedicat inteligenței artificiale. Pentru mine, legătura cu România nu e nostalgie, e muncă: proiecte concrete, oameni cu care construiesc lucruri, un ecosistem pe care vreau să-l văd crescând.
Sfaturi pentru cine se gândește să se mute
- Vino întâi pentru câteva luni, nu pentru o vacanță. O săptămână în iunie îți arată plaja. Trei luni, inclusiv august, îți arată viața.
- Fă-ți calculele pe prețurile de azi. Nu pe ce ai citit acum câțiva ani. Limassolul s-a scumpit, iar chiria va fi probabil cea mai mare cheltuială.
- Ia-ți un contabil și un avocat buni de la început. Banii dați pe sfaturi corecte la început sunt cei mai bine cheltuiți.
- Nu te muta doar pentru taxe. Dacă singurul motiv e fiscal, o să te plictisești repede. Mută-te pentru viață, iar taxele să fie un bonus.
- Păstrează-ți rădăcinile. Prietenii și rețeaua de acasă nu se întrețin singure. Planifică vizitele ca pe orice alt proiect important.
Ar trebui să o fac din nou?
Da, fără ezitare. Cipru nu e perfect, iar Limassolul de azi e mai aglomerat și mai scump decât cel în care am ajuns. Dar e mai deschis, mai internațional și mai plin de energie. Pentru familia mea și pentru felul în care lucrez, a fost una dintre cele mai bune decizii din ultimii zece ani.
Voi ce ați face? V-ați muta într-o altă țară pentru calitatea vieții, chiar dacă asta înseamnă să lăsați prietenii la un zbor distanță?