ChatGPT: primele mele zile cu un asistent care chiar înțelege

ChatGPT: primele mele zile cu un asistent care chiar înțelege

În august 2020 scriam aici despre primul text scris de o mașină care sună a om. Pe atunci, GPT-3 era o jucărie pentru dezvoltatori, cu listă de așteptare și interfețe pentru programatori. În vară am testat DALL-E 2 și Midjourney și am văzut ce pot face modelele cu imaginile. Pe 30 noiembrie 2022, OpenAI a pus aceeași familie de tehnologie într-o fereastră de chat, gratuit, la îndemâna oricui. Se numește ChatGPT și de trei săptămâni îl deschid aproape zilnic.

Nu sunt un om ușor de impresionat de tehnologie. Am trecut prin dot-com, prin social media, prin chatboții din 2016–2017 care promiteau totul și nu înțelegeau nimic, prin cripto și metavers. Dar de data asta am avut, pentru prima dată după mult timp, senzația că mă uit la ceva care schimbă felul în care lucrăm. Mai jos sunt impresiile mele, cu entuziasmul și cu rezervele de rigoare.

Ce este, pe scurt

ChatGPT e un model de limbaj din seria GPT-3.5, antrenat special pentru conversație. OpenAI l-a lansat ca „research preview”, adică o versiune de test, gratuită, ca să adune feedback. Partea interesantă e felul în care a fost rafinat: oameni reali au evaluat răspunsurile modelului, iar sistemul a învățat din aceste evaluări ce înseamnă un răspuns util (tehnica se numește reinforcement learning from human feedback). De aici vine diferența față de GPT-3 „brut”: nu mai trebuie să știi trucuri ca să-l faci să răspundă cum vrei. Îi scrii ca unui om.

Și oamenii au venit. Sam Altman, șeful OpenAI, a anunțat că ChatGPT a trecut de un milion de utilizatori în aproximativ cinci zile. Pentru comparație, multe dintre rețelele sociale pe care le folosim zilnic au avut nevoie de luni sau ani pentru asta. Efectul secundar: serverele sunt des „at capacity”, iar mesajul acela politicos care te roagă să revii mai târziu a devenit deja o glumă pe internet.

La ce l-am folosit în aceste trei săptămâni

L-am tratat ca pe un asistent nou, pe care încă îl testezi: i-am dat de toate, ca să văd unde e bun și unde nu. Pe scurt:

  • Ciorne de emailuri: îi spun ideea în trei rânduri și primesc o variantă curată, pe care o ajustez.
  • Structuri de articole: un schelet de secțiuni de la care pornesc, nu articolul gata scris.
  • Brainstorming: nume de business, idei de campanii de marketing, unghiuri de comunicare. Din 30 de propuneri, câteva sunt bune, iar asta e deja mult.
  • Explicații: un concept tehnic sau financiar explicat simplu, „ca pentru cineva care n-a auzit niciodată de asta”.
  • Rezumate de texte lungi.
  • Bucăți mici de cod pentru sarcini simple, o formulă sau un script scurt.
  • Traduceri între română și engleză, unde surprinde prin naturalețe.

Nimic din lista asta nu e spectaculos luat separat. Spectaculos e că le face pe toate, în aceeași fereastră, în câteva secunde.

Ce m-a impresionat

În primul rând, conversația. Pot reveni: „mai scurt”, „mai puțin formal”, „acum în engleză”, „păstrează doar ideile doi și patru”. Ține minte ce am discutat mai sus în aceeași conversație și construiește peste. Asta e diferența față de un motor de căutare: acolo pui o întrebare și primești zece linkuri, aici lucrezi împreună cu cineva la un text.

În al doilea rând, tonul. Știe să fie formal, prietenos, ironic, să scrie ca pentru un copil sau ca pentru un investitor. Pentru cineva care a scris ani de zile texte de marketing, mi se pare remarcabil. Iar în al treilea rând, viteza cu care trece de la un subiect la altul: din emailul către un partener, în rețeta de cozonac, apoi într-o explicație despre dobânzi.

Când am scris, în 2017, despre chatboții ca viitor al relației cu clienții, ziceam că problema lor era că nu înțelegeau contextul. Aici, pentru prima dată, am impresia că problema aceea a început să se rezolve.

„Înțelege”? Aici trebuie să fim cinstiți

Am pus „înțelege” în titlu intenționat, ca să pot spune clar: nu, nu înțelege în sensul în care înțelegem noi. ChatGPT prezice, cuvânt cu cuvânt, care e continuarea cea mai probabilă a textului, pe baza unei cantități uriașe de texte citite la antrenare. Rezultatul arată ca înțelegere, și de multe ori e util ca și cum ar fi, dar mecanismul e altul.

Consecința practică e importantă: poate greși cu o siguranță de sine perfectă. Inventează date, citate, titluri de cărți, funcții de cod care nu există. În domeniu i se spune „halucinație”, și e cel mai mare risc pentru cine îl folosește fără să verifice. Nu îți dă surse, deci nu ai cum să verifici direct de unde vine informația. Iar cunoștințele lui se opresc, în mare, în 2021: despre ce s-a întâmplat de atunci încoace știe puțin sau deloc.

Regula mea de până acum: îl folosesc pentru forme, nu pentru fapte. Structură, ton, variante, idei, da. Cifre, date, afirmații pe care le semnez cu numele meu, doar după ce le verific din altă parte.

Datele pe care i le dai

Un lucru la care puțini se gândesc: tot ce lipești în fereastra de chat ajunge pe serverele altcuiva. E un produs în fază de test, iar conversațiile pot fi folosite pentru îmbunătățirea modelului. Nu aș pune acolo contracte, date de clienți, cifre interne sau orice ce n-aș trimite unui străin pe email. Pentru antreprenori și pentru echipele lor, cred că e momentul să stabilească niște reguli simple, înainte ca fiecare angajat să-și facă propriile reguli.

Primele reacții: Stack Overflow și școlile

Semnalele că e ceva serios au venit repede. La începutul lui decembrie, Stack Overflow, cel mai mare site de întrebări și răspunsuri pentru programatori, a interzis temporar răspunsurile generate cu ChatGPT. Motivul: răspunsurile arată convingător, dar sunt prea des greșite, iar verificarea lor consumă timpul voluntarilor. E exact problema de mai sus, la scară mare.

În paralel, profesorii și școlile se întreabă ce mai înseamnă un eseu de casă când o mașină poate scrie unul decent în zece secunde. Nu cred că soluția e interdicția. Cred că educația va trebui să pună mai mult accent pe gândire, pe întrebări bune și pe verificarea informației, adică exact pe lucrurile pe care mașina încă nu le face bine.

Ce s-ar putea schimba (cu prudență)

Nu-mi place să fac profeții, mai ales după o lună. Dar câteva direcții mi se par probabile:

  • Căutarea pe internet: mulți oameni vor prefera un răspuns direct în locul unei liste de linkuri. Pentru cine trăiește din trafic organic, e o întrebare serioasă.
  • Conținutul: va fi mult mai mult text, mult mai ieftin. Valoarea se mută spre ce nu poate fi generat: experiență reală, opinie asumată, informație verificată.
  • Suportul pentru clienți: întrebările repetitive pot primi răspunsuri bune, cu condiția ca modelul să fie legat de informații corecte despre firma ta.
  • Joburile: nu cred că dispar peste noapte. Cred însă că un om care știe să lucreze cu un astfel de asistent va face munca a doi-trei oameni care nu știu.

Mai e și partea care mă interesează ca investitor: în 2017 scriam despre ce poate face concret inteligența artificială în marketing. Atunci era nevoie de echipe de specialiști și de date multe. Acum oricine are acces la un model foarte capabil printr-o fereastră de chat. Asta coboară bariera pentru startup-uri mici, dar și pentru concurenții lor.

Ce le-aș spune antreprenorilor

Încercați-l. Azi, nu peste șase luni. Nu ca să înlocuiți pe cineva, ci ca să înțelegeți ce poate și ce nu poate. Dați-i sarcinile plictisitoare, verificați tot ce contează și nu-i dați date sensibile. Și gândiți-vă, foarte concret, ce parte din afacerea voastră devine mai ieftină pentru toată lumea, inclusiv pentru concurență.

Eu sunt la trei săptămâni de utilizare și încă descopăr lucruri noi aproape zilnic. Voi l-ați încercat? La ce vi s-a părut cu adevărat util și unde v-a dezamăgit?