Reglementarea AI: ce pregătește Europa

De câteva luni, aproape orice discuție de afaceri la care particip ajunge, mai devreme sau mai târziu, la inteligența artificială. Cum o folosim, cât ne costă, pe cine înlocuiește. Mai rar se pune o întrebare la fel de importantă: ce reguli vor exista? Pentru că, în timp ce noi testăm ChatGPT în firme, la Bruxelles se scrie de doi ani o lege care va spune ce ai voie și ce nu ai voie să faci cu AI în Europa. Am scris deja despre cum îl folosesc concret în afaceri și despre ce înseamnă GPT-4 pentru meserii. Acum e rândul regulilor.

Nu sunt jurist și nu vreau să mă prefac că sunt. Sunt antreprenor, lucrez cu startup-uri care folosesc AI în produsele lor și m-am uitat la ce se pregătește cu ochii omului care va trebui, la un moment dat, să se conformeze. Iată pe scurt ce am înțeles și ce cred despre asta.

Ce este AI Act, pe înțelesul tuturor

În aprilie 2021, Comisia Europeană a propus un regulament pentru inteligența artificială, cunoscut ca AI Act. Ideea de bază e simplă și, sincer, inteligentă: nu reglementezi tehnologia în sine, ci felul în care e folosită. Un algoritm care îți recomandă un film nu e tratat la fel ca unul care decide dacă primești un credit. Regulile cresc odată cu riscul.

Propunerea împarte aplicațiile de AI în patru categorii:

• Risc inacceptabil – practici interzise de-a dreptul, cum ar fi scorul social acordat cetățenilor de către guverne, după modelul pe care îl știm din China.
• Risc ridicat – AI folosit în recrutare, la acordarea de credite, în educație, în infrastructura critică sau de către poliție. Aici vin obligații stricte: date de calitate, documentație, supraveghere umană, evaluări înainte de lansare.
• Risc limitat – obligații de transparență. Dacă vorbești cu un chatbot, trebuie să știi că vorbești cu un chatbot.
• Risc minim – marea majoritate a aplicațiilor: filtre de spam, recomandări de produse, jocuri. Fără obligații noi.

Pentru cei mai mulți dintre noi, vestea bună e chiar ultima categorie. Dacă folosești AI ca să-ți scrii newsletterul sau să-ți optimizezi reclamele, probabil nu ți se schimbă mare lucru.

Ce s-a schimbat după ChatGPT

Propunerea din 2021 a fost scrisă într-o lume fără ChatGPT. Apoi, la final de 2022, a venit valul AI generativ, despre care am scris și eu după primele zile cu ChatGPT, și legiuitorii au realizat că le lipsește un capitol întreg.

Pe 14 iunie 2023, Parlamentul European și-a adoptat poziția de negociere. Pe lângă ce era deja în text, a adăugat reguli pentru modelele de bază (foundation models) și pentru AI-ul generativ: conținutul generat de AI trebuie semnalat ca atare, modelele trebuie să fie proiectate astfel încât să nu genereze conținut ilegal, iar companiile trebuie să publice rezumate ale datelor protejate de drepturi de autor folosite la antrenare. Parlamentul a cerut și interzicerea identificării biometrice la distanță, în timp real, în spațiile publice. Amenzile propuse pot ajunge la un procent din cifra de afaceri globală, deci nu vorbim de sume simbolice.

Acum au început negocierile în trilog, adică între Parlament, Consiliu și Comisie. Ținta declarată e un acord până la sfârșitul anului. Textul final poate arăta destul de diferit, așa că orice spun aici e o fotografie a momentului, nu o concluzie.

De ce cred că avem nevoie de reguli

Am scris de mult despre ce înseamnă o societate corectă pentru un antreprenor, și părerea mea nu s-a schimbat: piața funcționează bine doar când regulile sunt clare și se aplică tuturor. AI-ul nu face excepție.

Gândiți-vă la un algoritm de recrutare care, fără să știe nimeni, elimină sistematic candidații de o anumită vârstă sau dintr-un anumit cartier. La un sistem de scoring care refuză creditul cuiva și nimeni nu poate explica de ce. La camere care recunosc fețele oricui trece pe stradă. Sau la conținut generat atât de convingător încât nu mai deosebești manipularea de informație. Nu sunt scenarii de film, sunt riscuri reale, iar o societate liberă are dreptul să pună limite.

Și, sincer, e și în interesul nostru, al antreprenorilor. Oamenii vor folosi produse cu AI doar dacă au încredere în ele. Reguli bune înseamnă încredere, iar încrederea înseamnă clienți.

Dar Europa nu trebuie să se reglementeze singură în afara jocului

Aici vine partea care mă îngrijorează. Cele mai mari companii de AI din lume sunt americane și chinezești. Europa are cercetători excelenți și startup-uri bune, dar nu are încă un campion global. Dacă regulile devin atât de complicate încât doar o firmă cu sute de juriști le poate respecta, atunci exact giganții pe care vrem să-i ținem în frâu vor fi singurii care rămân în piață.

Episodul Sam Altman din primăvară a fost grăitor. În mai, șeful OpenAI a cerut în fața Senatului american reglementarea AI-ului. Câteva săptămâni mai târziu a spus că OpenAI ar putea pleca din UE dacă nu va putea respecta noile reguli, apoi a revenit asupra declarației. Iar în martie–aprilie, Italia a blocat temporar ChatGPT din motive de protecție a datelor. Toate astea arată cât de fragil e echilibrul: toată lumea vrea reguli, până când regulile îi ating pe ei.

Lecția GDPR

Am mai trecut printr-un film asemănător. În 2018 scriam un ghid practic despre GDPR pentru magazinele online. Principiul era excelent: datele tale îți aparțin. Rezultatul, în practică, a fost amestecat. Firmele mari și-au angajat echipe de conformitate și au mers mai departe. Firmele mici au plătit consultanți, au umplut dosare și au trăit cu frica unei amenzi. Iar noi toți, ca utilizatori, am primit bannere de cookie-uri pe fiecare site, pe care le închidem fără să le citim.

Între timp, piața s-a schimbat oricum din alte motive, cum am văzut când cookie-urile terțe au început să dispară. Concluzia mea: o lege bună în principiu poate deveni o povară în aplicare. Nu aș vrea ca AI Act să ne aducă un „banner de cookie-uri” pentru fiecare chatbot.

Ce le-aș cere legiuitorilor

Dacă aș avea cinci minute cu negociatorii, le-aș cere trei lucruri:

• Claritate. Un antreprenor trebuie să poată afla singur, în câteva minute, în ce categorie de risc intră produsul lui.
• Obligații proporționale. Un startup de cinci oameni nu poate avea aceleași cerințe ca o corporație globală. Sandbox-uri de reglementare, ghiduri și șabloane gratuite ar face mai mult decât orice amendă.
• Stabilitate. Tehnologia se schimbă la câteva luni. Legea trebuie să stabilească principii solide, nu să fie rescrisă de fiecare dată când apare un model nou.

Ce poți face de pe acum

Nu trebuie să aștepți textul final ca să fii pregătit. Fă-ți o listă cu locurile în care folosești AI în firmă. Întreabă-te dacă vreunul atinge decizii importante despre oameni: angajări, bani, acces la servicii. Spune-le clienților deschis când vorbesc cu un bot sau când un text e generat. Și păstrează un om în buclă acolo unde contează. Sunt lucruri de bun-simț, care probabil vor deveni oricum obligatorii.

Încheiere

Cred că Europa are o șansă reală să arate lumii că se poate face AI și cu reguli, și cu inovație. Dar asta cere echilibru, nu teamă. Regulile trebuie să protejeze oamenii, nu să-i alunge pe antreprenori în alte părți ale lumii.

Voi cum vedeți lucrurile: aveți nevoie de reguli mai clare ca să folosiți AI în afacerea voastră, sau vă temeți că vor veni prea multe?