Cum folosesc AI-ul în marketingul propriilor afaceri

Cum folosesc AI-ul în marketingul propriilor afaceri

Mi se pune des întrebarea asta, la AI Expo Europe, pe LinkedIn sau la o cafea cu fondatori de startup-uri: „Bine, bine, dar tu cum folosești AI-ul, concret, în marketing?” E o întrebare corectă. E ușor să vorbești despre AI de pe scenă și mai greu să arăți ce faci cu el luni dimineața.

Așa că am pus pe hârtie cum lucrez în proiectele mele: AI Expo Europe, Joylo, Slide, Desirex și blogul ăsta. Nu vă dau cifre și nici nu vă recomand un anumit tool, pentru că tool-urile se schimbă de la o lună la alta. Vă dau abordări și fluxuri de lucru. Și o regulă care le leagă pe toate: AI-ul face munca grea, deciziile rămân la oameni.

Cercetare și poziționare: AI-ul citește, eu judec

Orice campanie bună începe cu clientul. Facem interviuri cu utilizatori și parteneri, iar AI-ul mă ajută să le rezum, să grupez temele care se repetă și să scot în evidență cuvintele exacte pe care le folosesc oamenii. Același lucru pentru analiza concurenței: îi dau site-uri publice, recenzii, pagini de produs și îi cer să-mi arate ce promite fiecare și unde e un gol.

Dar unghiul final nu-l alege modelul. AI-ul îmi dă zece variante de poziționare, eu o aleg pe cea pe care o pot susține cu produsul real. Un rezumat e la fel de bun ca întrebările pe care le-ai pus, iar modelul nu știe ce n-ai întrebat.

Conținut: prima ciornă e a mașinii, vocea e a mea

Aici AI-ul mă ajută cel mai mult. Prima ciornă, structura unui articol, titluri alternative, o listă de întrebări pe care le-ar putea avea cititorul. Apoi vine repurposing-ul: o idee bună devine articol, postare de LinkedIn, newsletter, script pentru un video scurt, în română și în engleză. Înainte asta era o zi de muncă. Acum e o oră plus editare.

Ce nu deleg: opiniile și tonul. Dacă un text sună ca toate celelalte de pe internet, nu are rost să-l public. Și sunt transparent: AI-ul mă ajută la scris, inclusiv pe blogul ăsta, dar ideile, experiențele și concluziile sunt ale mele. Am scris mai pe larg despre asta când am povestit ce m-a învățat AI-ul despre productivitate.

Testare creativă: multe variante, aceeași identitate

În publicitate, AI-ul îmi permite să testez repede: zeci de variante de text pentru reclame, imagini, ciorne de video scurt pentru o campanie Joylo sau pentru promovarea AI Expo Europe. Le pun în piață în bugete mici, văd ce funcționează și merg mai departe cu puține.

Două limite pe care nu le negociez. Prima: consistența de brand. Fiecare variantă trece printr-un om care știe cum arată și cum vorbește brandul. A doua: nicio promisiune falsă. Dacă AI-ul îmi scrie „livrare garantată în 10 minute” și noi nu putem garanta asta, textul se aruncă. Un model optimizează pentru click, nu pentru încredere.

SEO și vizibilitate în răspunsurile AI

Tot mai mulți oameni își pun întrebările direct unui asistent AI, nu unui motor de căutare. Am scris despre asta în articolul despre SEO în era răspunsurilor generate de AI. Pe scurt, ce fac: conținut structurat clar, cu întrebări și răspunsuri directe; informații verificabile; pagini care spun cine e autorul și de ce știe ce spune. Vrei să fii citat, nu doar găsit. Iar asta nu se poate falsifica: expertiza reală se vede.

Email și CRM: personalizare, nu spam

Aici am un avantaj de vechime. În anii de Retargeting am construit exact asta: marketing automation și personalizare pentru magazine online. Atunci regulile le scriam noi, de mână. Am pledat de mult că email marketingul n-a murit, iar acum AI-ul face segmentarea mai fină, ajută la mesaje personalizate și la momentul trimiterii.

Principiul a rămas însă același: un mesaj relevant e un serviciu, unul irelevant e zgomot. Mai multă automatizare nu înseamnă mai multe emailuri. Înseamnă mai puține și mai bune.

Suport, comunitate și analiză

În aplicații precum Slide sau Desirex, AI-ul ajută la triajul mesajelor de suport, la răspunsuri la întrebări frecvente și la sesizarea rapidă a problemelor care se repetă. Pentru situațiile delicate, cum ar fi siguranța unui utilizator, preia un om. Am descris un astfel de flux și în studiul de caz despre automatizare.

La analiză, îmi place să „vorbesc” cu datele: întreb de ce a scăzut o conversie sau ce segment răspunde mai bine. Dar verific mereu cifrele la sursă. AI-ul poate inventa cu mare siguranță un procent care nu există.

Ce nu las niciodată pe mâna AI-ului

  • Deciziile finale: buget, poziționare, ce lansăm și ce oprim.
  • Relațiile cu partenerii, sponsorii și investitorii. Acolo contează omul, nu textul perfect.
  • Conversațiile sensibile, cu clienți nemulțumiți sau cu oameni în situații dificile.
  • Recenzii false, persoane inventate, conturi fictive care „laudă” produsul. Niciodată. E necinstit și, din ce în ce mai des, ilegal.

Etică și lege

Etichetez conținutul generat de AI acolo unde e cerut sau unde cititorul ar putea fi indus în eroare. Datele clienților se procesează conform GDPR: nu bag date personale în tool-uri fără să știu unde ajung și ce se întâmplă cu ele. Iar AI Act aduce obligații de transparență, de exemplu când un utilizator vorbește cu un chatbot sau vede conținut sintetic realist, care intră în aplicare treptat, cele mai multe din august 2026. Mai bine te pregătești acum decât în ultima săptămână.

O rutină săptămânală simplă

  • Luni: o oră de cercetare, în care rezum feedback-ul clienților și ce a făcut concurența.
  • Marți și miercuri: o idee de conținut, transformată în mai multe formate și limbi, editată de mine.
  • Joi: variante noi de reclame, testate cu buget mic.
  • Vineri: întrebări puse datelor, cifre verificate, o decizie luată de un om.

Sfatul meu pentru firmele mici: nu începeți cu zece tool-uri. Începeți cu un singur proces care vă mănâncă timp și faceți-l mai bine cu AI. Apoi următorul. Cum spuneam și în predicțiile pentru 2026, avantajul nu-l are cine folosește cel mai mult AI, ci cine îl folosește cu cap.

Voi cum folosiți AI-ul în marketing? Și unde ați tras linia, ce n-ați lăsa niciodată pe mâna lui?