Folosesc instrumente de inteligență artificială în fiecare zi de aproape doi ani. Am început din curiozitate, în decembrie 2022, și am continuat pentru că mi-au intrat în rutină, ca telefonul sau e-mailul. Între timp am scris aici despre cum folosesc ChatGPT în afaceri, despre ce pot automatiza firmele mici și despre agenți. De data asta vreau să scriu despre altceva.
Pentru că, uitându-mă în urmă, cele mai importante lecții nu sunt despre unelte. Sunt despre mine și despre felul în care lucrez. AI-ul a funcționat ca o oglindă: mi-a arătat ce fac bine, ce fac din obișnuință și ce făceam doar ca să mă simt ocupat.
1. AI-ul mi-a arătat ce e gândire și ce e doar agitație
Prima surpriză a fost cât de mult din munca mea de zi cu zi putea fi făcută decent de o mașină. Rezumate, primele variante de e-mailuri, structuri de prezentări, reformulări, traduceri. Lucruri care îmi umpleau ziua și îmi dădeau senzația de productivitate.
A doua surpriză a fost ce nu putea face. Să decidă dacă intru într-un startup. Să simtă când un fondator spune adevărul și când își vinde visul. Să aleagă între două variante bune. Acolo era munca adevărată. Restul era, în mare parte, agitație cu aspect de muncă. Nu e o descoperire plăcută, dar e una utilă.
2. Blocajul nu mai e prima variantă, e decizia
Când o primă ciornă vine în câteva secunde, problema se mută. Nu mai stai în fața paginii goale. Stai în fața a cinci variante și trebuie să știi ce vrei. Iar dacă nu știi, AI-ul nu te ajută: îți dă și mai multe variante.
Am realizat că timpul pe care îl câștigam la scris îl pierdeam la nehotărâre. Așa că am început să-mi pun întrebarea înainte, nu după: ce decizie trebuie să iau și ce informație îmi lipsește? De cele mai multe ori, răspunsul la întrebarea asta face jumătate din treabă.
3. Un prompt bun e un brief bun. Și asta m-a făcut un manager mai bun
La început, scriam cereri vagi și primeam răspunsuri vagi. Apoi am învățat să dau context: cine e publicul, care e scopul, ce să evite, cum arată un rezultat bun. Răspunsurile s-au îmbunătățit imediat.
Partea interesantă e că aceeași disciplină a trecut și în relația cu oamenii. Dacă unui model trebuie să-i explic clar ce vreau, de ce le-aș cere oamenilor din echipele cu care lucrez să ghicească? Multe dintre frustrările pe care le aveam ca antreprenor și advisor veneau din brief-uri proaste. Ale mele, nu ale lor.
4. Capcana: mai mult în loc de mai bine
Aici e partea pe care o văd cel mai des în jurul meu. Când poți produce orice în câteva secunde, produci prea mult. Mai multe e-mailuri, mai lungi. Mai multe documente pe care nu le citește nimeni. Mai multe postări care spun același lucru. Zgomotul crește, iar atenția celorlalți nu.
Am o regulă simplă acum: dacă AI-ul m-a ajutat să scriu ceva, încerc să-l fac mai scurt, nu mai lung. Un e-mail de cinci rânduri care spune clar ce vrei valorează mai mult decât unul de o pagină, oricât de bine formulat.
5. Timpul de gândire trebuie apărat, nu externalizat
Există tentația să lași modelul să gândească în locul tău. Pui întrebarea, primești un răspuns convingător, mergi mai departe. E comod și e periculos. Judecata e mușchi: dacă n-o folosești, slăbește.
Așa că îmi păstrez blocuri de timp fără ecrane și fără asistent, în care doar mă gândesc. La strategie, la oameni, la ce nu merge. AI-ul vine după, ca să verifice, să completeze sau să contrazică. Nu înainte. Am scris acum doi ani despre burnout-ul generației online, iar lecția de atunci rămâne valabilă: când totul devine mai rapid, pauzele devin mai valoroase.
6. Verific tot
Modelele s-au îmbunătățit mult. Modelele de raționament o1, lansate de OpenAI în septembrie, rezolvă probleme care acum un an păreau imposibile pentru un chatbot. Ieri a apărut și căutarea în ChatGPT, cu surse. Și totuși, greșesc. Cu încredere, cu fraze frumoase și uneori cu cifre inventate.
Regula mea e simplă: orice cifră, nume, dată sau citat care pleacă de la mine mai departe trebuie verificat la sursă. Dacă nu am timp să verific, nu folosesc. Reputația se construiește în ani și se poate strica într-un e-mail.
7. Cel mai bun partener de sparring pe care îl am la orice oră
Cea mai valoroasă utilizare a AI-ului pentru mine nu e scrisul. E contrazicerea. Îi descriu o idee și îi cer să-mi spună de ce ar eșua. Să joace rolul unui investitor sceptic, al unui client nemulțumit sau al unui concurent. De multe ori ridică obiecții la care m-aș fi gândit abia peste o lună.
Modul vocal avansat lansat în septembrie în ChatGPT face asta și mai natural: poți să-ți gândești ideile cu voce tare, la o plimbare pe faleză, fără tastatură. Nu înlocuiește un prieten sau un mentor bun, dar e disponibil la două noaptea și nu se supără când îl contrazici.
8. Energia și atenția contează mai mult decât uneltele
În fiecare săptămână apare ceva nou. Rezumatele audio din NotebookLM, „computer use” de la Anthropic, agenții despre care am scris în vară, când spuneam că agenții AI sunt pasul următor. Dacă le încerci pe toate, nu mai lucrezi, doar testezi.
Am învățat că cel mai bun instrument e cel pe care îl folosești bine, nu cel mai nou. Și că o zi în care am dormit bine, am făcut sport și am avut mintea limpede e mai productivă decât orice abonament. Uneltele amplifică ce ești. Dacă ești obosit și împrăștiat, amplifică oboseala și împrăștierea.
9. Viața nu e un flux de lucru de optimizat
Călătoresc mult, locuiesc în Cipru, am o familie și proiecte în mai multe țări. AI-ul m-a ajutat să lucrez din aeroporturi și din hoteluri mai eficient. Dar m-a și ispitit să lucrez mai mult, pentru că se poate.
Am ajuns la concluzia că timpul câștigat nu trebuie neapărat reinvestit în muncă. Uneori cel mai bun lucru pe care îl poți face cu o oră câștigată e să ieși cu copiii, să mergi la tenis sau să nu faci nimic. Productivitatea care îți mănâncă viața nu e productivitate, e doar un alt fel de a te pierde.
Obiceiurile pe care le-am păstrat
- Înainte să deschid un asistent AI, îmi scriu într-o frază ce vreau să obțin.
- Dau context ca într-un brief: public, scop, ton, ce să evite.
- Scurtez tot ce scriu cu ajutorul AI-ului înainte să trimit.
- Verific la sursă orice cifră, nume sau citat.
- Cer modelului să-mi contrazică ideile înainte să le prezint altora.
- Păstrez timp de gândire fără ecrane, în fiecare săptămână.
- Nu iau decizii despre oameni și bani pe baza unui răspuns generat.
Dacă ar fi să rezum în două fraze: AI-ul nu m-a făcut mai deștept. M-a obligat să fiu mai clar. Pentru antreprenori și pentru firmele mici care vor să automatizeze, cred că asta e adevărata lecție.
Voi ce ați învățat despre voi înșivă de când folosiți AI? V-a făcut mai productivi sau doar mai ocupați?