Cum folosesc ChatGPT în afaceri, concret

În decembrie scriam despre primele mele zile cu ChatGPT. Era entuziasmul primei întâlniri: testam de toate, ca să văd unde se rupe. Au trecut trei luni de la lansare, pe 30 noiembrie 2022, iar ChatGPT a trecut din categoria „jucărie interesantă” în categoria „unealtă pe care o deschid în fiecare zi, ca emailul”. Între timp, OpenAI a lansat abonamentul ChatGPT Plus, iar la 1 martie a deschis și API-ul, adică programatorii pot pune modelul direct în aplicațiile lor.

Nu vreau să mai scriu despre cât de impresionant e. S-a scris destul. Vreau să scriu concret: la ce îl folosesc în firmele în care sunt implicat și în munca de advisor pentru startup-uri, unde m-a ajutat și unde trebuie să ai grijă. Fără promisiuni că îți dublează productivitatea. Doar ce văd eu pe biroul meu.

Unde îl folosesc, concret

După trei luni, am ajuns la câteva categorii clare. Nu sunt spectaculoase, și tocmai asta e ideea: câștigul vine din sarcini mărunte, repetate de zeci de ori pe săptămână.

• Prima ciornă a emailurilor și a ofertelor. Un email de ofertă, un răspuns diplomatic la o cerere complicată, o propunere de colaborare. Îi dau punctele principale și tonul dorit, primesc o variantă de la care pornesc. Nu trimit niciodată prima variantă, dar nu mai pornesc de la pagina albă.
• Rezumatul documentelor lungi. Un raport, un contract lung, un studiu de piață. Îi cer punctele principale, riscurile, ce lipsește. Apoi citesc eu documentul, dar știu deja unde să mă uit.
• Brainstorming. Nume pentru un produs, unghiuri pentru o campanie, întrebări pe care le-ar putea pune un investitor. Din douăzeci de idei, optsprezece sunt banale. Dar două mă pun pe gânduri, și pentru două idei bune merită.
• Structura prezentărilor. Înainte de un pitch sau de o ședință, îi cer un schelet: ce slide-uri, în ce ordine, ce mesaj pe fiecare. Conținutul îl pun eu.
• Traduceri și adaptări RO/EN. Lucrez zilnic în ambele limbi. Nu-i cer doar să traducă, ci să adapteze: „fă textul ăsta să sune natural pentru un cititor american”. Aici e foarte bun.
• Cod simplu și formule de Excel. Nu sunt programator. Dar o formulă complicată într-un tabel, un script mic care curăță o listă, o expresie pentru un filtru: le primesc în câteva secunde, cu explicații.
• Ciorne de răspunsuri pentru suport clienți. Răspunsuri la întrebări frecvente, pe care un om le citește, le corectează și abia apoi le trimite. Omul rămâne în buclă, obligatoriu.

Limitele pe care nu le poți ignora

Aici e partea pe care o repet tuturor antreprenorilor cu care lucrez. ChatGPT e foarte convingător. Și tocmai asta e problema.

Inventează cu mare siguranță. Îți dă o cifră, un nume, un studiu, o lege, o sursă, toate scrise impecabil și toate posibil false. Nu minte intenționat; pur și simplu generează textul cel mai plauzibil. Regula mea: orice fapt, orice cifră, orice citat se verifică. Fără excepție. Dacă nu ai timp să verifici, nu-l folosi pentru fapte.

Nu pune date confidențiale. Ce scrii acolo pleacă pe serverele altcuiva. Date ale clienților, contracte cu nume și sume, informații financiare interne, parole: nu. Dacă vreau să rezum un contract, scot întâi numele și cifrele sensibile. E o disciplină nouă pe care echipele trebuie s-o învețe, și e mai bine s-o înveți acum decât după un incident.

Nu înlocuiește judecata. Poate să-ți scrie zece variante de strategie. Nu poate să-ți spună care se potrivește oamenilor tăi, pieței tale, banilor tăi. Decizia rămâne la tine, și responsabilitatea la fel. Un email trimis cu greșeli generate de AI e tot emailul tău.

Calitatea depinde de cum întrebi. Aceeași unealtă dă răspunsuri banale unui om și răspunsuri excelente altuia. Diferența nu e norocul, e întrebarea.

Cum scriu un prompt bun

„Prompt” e instrucțiunea pe care i-o dai. Am învățat, prin încercări, câteva lucruri simple care fac diferența dintre un răspuns generic și unul util:

• Dă-i context. Cine ești, pentru cine e textul, ce vrei să obții. „Scrie un email” dă un email oarecare. „Scrie un email către un partener care a întârziat o livrare, ferm dar fără să stricăm relația” dă ceva folosibil.
• Dă-i un rol. „Răspunde ca un avocat sceptic”, „ca un investitor care caută motive să spună nu”, „ca un client grăbit”. Rolul schimbă mult perspectiva răspunsului.
• Dă-i exemple. Dacă ai un text care îți place ca stil, pune-l. Modelul imită foarte bine.
• Spune formatul. Listă, tabel, trei paragrafe, maximum 100 de cuvinte. Altfel primești eseuri.
• Iterează. Prima variantă e rareori cea bună. „Mai scurt”, „mai direct”, „fără clișee”, „acum în engleză”. E o conversație, nu o comandă.

Cel mai util truc, sincer: îi cer să-mi pună el întrebări înainte să răspundă. „Ce informații îți lipsesc ca să faci asta bine?” De multe ori întrebările lui îmi arată ce n-am gândit eu.

Ce se mișcă în jur

Nu e doar OpenAI. La începutul lui februarie, Microsoft a anunțat noul Bing cu chat integrat, iar Google a anunțat Bard, deocamdată disponibil doar pentru un grup restrâns de testeri. Căutarea pe internet, așa cum o știm de vreo douăzeci de ani, începe să se schimbe. Pentru oricine face marketing online, e un semnal de urmărit atent, la fel cum am urmărit, cu ani în urmă, cum algoritmii decid ce vedem online.

API-ul lansat la 1 martie e, cred, cea mai importantă știre pentru antreprenori. Până acum, ChatGPT era o fereastră în care scrii. De acum, poate deveni o funcție în produsul tău: un asistent în aplicație, un răspuns automat, un rezumat generat pe loc. Când scriam în 2020 despre primul text scris de o mașină care sună a om, accesul era pentru puțini. Acum e la îndemâna oricărei echipe mici.

Ce le spun echipelor și fondatorilor

Startup-urilor cu care lucrez le spun trei lucruri. Unu: încercați-l pe sarcinile voastre reale, nu pe ghicitori. Doi: stabiliți reguli clare de la început, ce date nu intră acolo și ce trebuie verificat de un om. Trei: nu-l folosiți ca scuză să angajați oameni mai slabi. Folosiți-l ca să-i lăsați pe cei buni să facă mai mult din ce contează.

Pentru că asta e, de fapt, concluzia mea după trei luni. ChatGPT nu face un om fără experiență expert. Un om care nu știe cum arată o ofertă bună nu va recunoaște nici o ofertă proastă scrisă de AI. În schimb, unui om care își știe meseria îi dă înapoi ore întregi pe săptămână: ciornele, rezumatele, traducerile, formulele. E un multiplicator. Iar un multiplicator aplicat la zero tot zero dă.

Pe scurt

E o unealtă excelentă pentru prima variantă, nu pentru ultima. Verifici tot, nu pui date sensibile, iei tu deciziile și înveți să întrebi bine. Cu regulile astea, e cel mai bun asistent pe care l-am avut vreodată pentru prețul unui abonament.

Voi cum îl folosiți în munca de zi cu zi? Și care e cea mai mare greșeală pe care v-a făcut-o până acum?