Războiul de lângă noi: ce înseamnă pentru antreprenori

De aproape trei săptămâni mă trezesc dimineața și primul lucru pe care îl fac e să deschid știrile. Nu din curiozitate, ci cu un nod în stomac. Pe 24 februarie, Rusia a început invazia pe scară largă a Ucrainei, iar războiul, despre care credeam că ține de manualele de istorie, a ajuns la granița României.

Am stat mult pe gânduri dacă să scriu despre asta pe un blog care vorbește mai ales despre afaceri. Mi s-a părut nepotrivit să tac. Așa că o să încep cu oamenii și abia apoi o să vorbesc despre bani, contracte și facturi. Pentru că ordinea asta contează.

Întâi, oamenii

Imaginile de la punctele de trecere a frontierei, de la Siret și din celelalte vămi, sunt greu de privit: mame cu copii, bătrâni, oameni care au plecat cu o geantă și nu știu când se vor întoarce. Mulți au trecut mai departe, alții au rămas la noi. Și aici România m-a făcut, sincer, mândru.

Voluntari care au stat zile întregi în frig la graniță, familii care și-au deschis casele, firme care au trimis transport, mâncare, cazare sau pur și simplu oameni să ajute, ONG-uri care s-au organizat în câteva ore. Am mai văzut românii în modul acesta și în pandemie, când am scris despre ce au făcut bine comunitățile în criză. Acum scara e alta, iar răspunsul a fost pe măsură. Orice discuție despre impactul economic vine după asta.

Ce vedem deja în economie

Nu sunt economist și nu fac prognoze. Dar câteva lucruri sunt deja vizibile pentru oricine conduce o firmă, la nici trei săptămâni de la începutul războiului:

• Energia și combustibilul. Prețurile la gaze, curent și carburanți, deja mari după iarnă, au urcat brusc. Orice afacere care depinde de transport, producție sau livrări simte asta imediat.
• Lanțurile de aprovizionare. Abia începeam să ieșim din blocajele de după pandemie. Acum se adaugă rute închise, materii prime care vin din regiune, transportatori care își recalculează costurile și termene care se lungesc.
• Inflația. Presiunea pe prețuri exista deja. Războiul o accentuează, iar clienții vor simți asta în buzunar, deci și în coșul de cumpărături.
• Sancțiunile. Uniunea Europeană a adoptat pachete succesive de sancțiuni împotriva Rusiei, inclusiv excluderea unor bănci rusești din sistemul SWIFT. Multe companii occidentale își suspendă sau își închid activitatea în Rusia.
• Riscul cibernetic. Autoritățile din mai multe țări au avertizat firmele să fie mai atente la atacuri informatice. Nu trebuie să fii o țintă directă ca să fii afectat.
• Prudența investitorilor. Când apare cuvântul „război” lângă numele unei regiuni, banii devin mai precauți. Unele runde de finanțare se amână, unele decizii se iau mai încet.

O privire din Cipru

Trăiesc în Limassol din 2018 și știu că aici legăturile de afaceri cu Rusia și cu Ucraina sunt vechi și numeroase. Sunt comunități mari din ambele țări, firme de servicii, de transport maritim, de consultanță, oameni care lucrează împreună de ani de zile. Am scris și despre asta când vorbeam despre miturile și realitatea insulei afacerilor.

Cipru este stat membru UE și aplică sancțiunile europene, așa că o parte din firmele de aici trec printr-o perioadă grea: verificări suplimentare la bănci, contracte care trebuie revăzute, clienți care nu mai pot plăti sau încasa. Nu vreau să speculez despre cât de mare va fi impactul. Spun doar că, dacă ai parteneri sau furnizori legați de regiune, acum e momentul să vorbești cu un avocat și cu banca, nu peste trei luni.

Ce poate face un antreprenor acum

Când a început pandemia, am scris despre primele lecții din carantină. Unele dintre ele se aplică și acum, doar că situația e diferită. Iată ce aș face eu, în ordinea asta:

• Ai grijă de oamenii tăi. Dacă ai colegi cu familii în Ucraina, sau colegi ucraineni, întreabă-i ce le trebuie. Program flexibil, zile libere, ajutor concret. Nimeni nu poate lucra normal când nu știe dacă părinții lui sunt în siguranță.
• Revizuiește-ți lanțul de aprovizionare. Fă o listă cu furnizorii și cu ce depinde, direct sau indirect, de regiune. Caută alternative înainte să ai nevoie de ele.
• Citește-ți contractele. Clauze de forță majoră, de ajustare a prețului, de plată. Mai bine afli acum ce scrie acolo decât în mijlocul unei dispute.
• Uită-te la costurile cu energia. Unde poți economisi, unde poți renegocia, ce poți muta în timp. Fiecare procent contează când facturile cresc.
• Păstrează cash. Rezerva de numerar e cea care te ține în viață când lucrurile se mișcă repede. Nu e momentul pentru investiții mari care nu sunt urgente.
• Igienă digitală. Parole schimbate, autentificare în doi pași peste tot, backup-uri verificate, oameni instruiți să recunoască un e-mail suspect. Sunt lucruri banale care te pot salva.
• Nu tăia din panică. Tentația e să oprești tot: marketing, angajări, proiecte. Unele ajustări sunt necesare, dar deciziile luate din frică sunt de obicei cele pe care le regreți.
• Comunică deschis cu clienții. Dacă termenele se schimbă sau prețurile cresc, spune-le din timp și explică de ce. Oamenii iartă o veste proastă, nu iartă tăcerea.

Ajută acolo unde poți

Fiecare firmă are ceva de oferit, chiar dacă nu e o sumă mare. Un loc de muncă pentru un refugiat care rămâne în România. Spațiu, transport, servicii gratuite pentru organizațiile care se ocupă de primire. Un produs donat. Timp de voluntariat pentru echipă. Contează mai puțin mărimea gestului și mai mult faptul că e făcut acum, când e nevoie, și în colaborare cu cei care știu ce lipsește de fapt.

Un singur sfat practic: întrebați înainte să trimiteți. Am văzut deja centre de colectare pline de lucruri care nu mai trebuiau, în timp ce altele lipseau. ONG-urile serioase își publică listele de nevoi; merită urmărite.

Pe termen lung: România nu mai e la periferie

Încerc să fiu atent cu ce spun aici, pentru că nimeni nu știe cum se va termina războiul și nu vreau să fac speculații. Un lucru însă pare clar deja: flancul estic al NATO a devenit centrul atenției, iar România are o importanță strategică pe care până de curând mulți o tratau ca pe un detaliu de geografie.

Asta poate aduce, în timp, mai multă atenție din partea investitorilor, relocări de echipe și operațiuni din regiune, proiecte de infrastructură și energie. Spun „poate” și o spun intenționat. Oportunitățile vor exista doar dacă vom fi pregătiți: cu instituții care funcționează, cu reguli stabile și cu oameni bine pregătiți. Nu cred în „câștigurile din război”, dar cred că după fiecare criză câștigă cei care s-au pregătit în timpul ei.

În loc de încheiere

Afacerile sunt importante. Le construiesc de la 18 ani și știu cât de multe vieți depind de o firmă care merge. Dar acum, mai mult ca oricând, merită să ne amintim că le construim pentru oameni. Dacă ne pierdem omenia pe drum, nicio cifră nu mai are sens.

Voi cum ați reacționat în firmele voastre în aceste săptămâni? Ce v-a ajutat și ce ați face diferit? Mi-ar plăcea să aflu, pentru că acum avem mai mult ca oricând nevoie să învățăm unii de la alții.